3dots.ro

Pensii în România și Germania. Care sistem este mai avantajos și de ce comparația nu se reduce la suma lunară

Pensii în România și Germania. Care sistem este mai avantajos și de ce comparația nu se reduce la suma lunară

Pensii în România și Germania. Care sistem este mai avantajos și de ce comparația nu se reduce la suma lunară

Comparația dintre sistemele de pensii din România și Germania este mai complicată decât simpla analiză a sumelor primite lunar de pensionari.

O analiză publicată de platforma germană Bürger & Geld pune față în față cele două sisteme și evidențiază atât diferențele de contribuție, cât și modul în care fiecare stat încearcă să răspundă problemelor demografice.

Ambele sisteme se bazează pe contribuțiile actualilor angajați

Atât România, cât și Germania folosesc în principal un sistem public de tip redistributiv.

Asta înseamnă că banii plătiți în prezent de salariați sub formă de contribuții finanțează pensiile celor care sunt deja retrași din activitate.

Diferențele importante apar însă la nivelul contribuțiilor și al rolului pensiilor administrate privat.

Pilonul II, una dintre principalele diferențe

În Germania, contribuția totală la sistemul public de pensii este de 18,6% din venitul brut supus asigurării de pensie, sumă împărțită, de regulă, între angajat și angajator.

În România, contribuția de asigurări sociale este de 25% din salariul brut.

Din această contribuție, potrivit datelor citate de publicația germană, 4,75 puncte procentuale sunt direcționate către Pilonul II de pensii administrate privat.

Această componentă permite acumularea unor sume în conturi individuale, care sunt investite pe piețele financiare.

Pilonul II poate aduce beneficii pe termen lung, dar implică și riscuri legate de evoluția piețelor, costurile de administrare și momentul în care banii sunt plătiți beneficiarilor.

Reforma pensiilor din România

Analiza acordă atenție și Legii pensiilor nr. 360/2023, aplicată de la 1 septembrie 2024.

Noul sistem de calcul folosește totalul punctelor acumulate și valoarea punctului de referință.

Un element important al reformei îl reprezintă punctele de stabilitate acordate persoanelor cu stagii contributive mai lungi de 25 de ani.

Prin această formulă, sistemul încearcă să recompenseze mai mult perioadele lungi de activitate profesională.

Germania păstrează un model diferit

Germania a ales o altă abordare.

Potrivit informațiilor prezentate, nivelul standard al pensiei înainte de impozitare este menținut la 48% până în 2031.

De asemenea, pensiile germane au fost majorate cu 4,24% de la 1 iulie 2026.

Astfel, diferența dintre cele două state nu ține doar de valoarea pensiei, ci și de modul în care aceasta este construită și finanțată.

Ce trebuie să știe românii care au lucrat în Germania

Comparația este importantă mai ales pentru românii care au lucrat atât în România, cât și în Germania.

În baza regulilor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială, perioadele de contribuție realizate în cele două state pot fi luate în calcul pentru îndeplinirea condițiilor de pensionare.

Fiecare stat calculează și plătește, în principiu, partea de pensie aferentă perioadei lucrate pe teritoriul său.

Este sistemul românesc mai bun decât cel german?

Concluzia analizei este că nu se poate spune simplu că unul dintre sisteme este mai bun decât celălalt.

România pune un accent mai mare pe componenta privată obligatorie și pe recompensarea stagiilor lungi de cotizare.

Germania are, în schimb, o protecție publică socială mai extinsă și un sistem construit după alte principii.

Valoarea pensiei în euro nu spune totul

O comparație făcută exclusiv în euro poate fi înșelătoare.

Puterea reală de cumpărare depinde și de:

  • costurile locuinței;
  • prețurile alimentelor;
  • cheltuielile cu energia;
  • costurile serviciilor medicale;
  • nivelul taxelor;
  • cheltuielile zilnice din fiecare țară.

Din acest motiv, două pensii foarte diferite ca valoare nominală pot oferi un nivel de trai mai apropiat decât pare la prima vedere.

Concluzia comparației

România și Germania au sisteme de pensii construite pe principii asemănătoare, dar cu diferențe importante în modul de finanțare și în rolul economisirii private.

Sistemul românesc pune mai mult accent pe Pilonul II și pe vechimea în muncă, în timp ce Germania se bazează mai mult pe protecția publică și pe stabilitatea sistemului de stat.

Prin urmare, avantajele reale pentru pensionari trebuie analizate nu doar prin valoarea pensiei, ci și prin costul vieții și puterea de cumpărare.

Powered by VA Labs