Pune asta sub pernă pe 5 ianuarie! Secretul prin care îți afli ursitul și ce e interzis să mănânci azi
Ziua de 5 ianuarie 2026 este marcată în calendarul creștin-ortodox ca fiind Ajunul Bobotezei, o dată definită de una dintre cele mai riguroase perioade de post din întregul an bisericesc. Această zi este dedicată reculegerii, rugăciunii și purificării interioare, pregătind credincioșii pentru praznicul Botezului Domnului de pe 6 ianuarie. Conform tradiției, în această zi se practică postul negru, renunțarea totală la hrană fiind văzută ca un gest de smerenie.
Potrivit informațiilor prezentate de redactia.ro, care citează portalul Creștinortodox, rânduiala Ajunului Botezului Domnului este o tradiție străveche, menținută încă din primele secole ale creștinismului ca un moment esențial de pregătire spirituală.
Rădăcinile acestui post sever se află în secolele IV–VI, perioadă în care catehumenii se pregăteau prin rugăciune și asceză pentru a primi Taina Botezului chiar în ziua sărbătorii. Abia după primirea botezului, aceștia puteau participa la Liturghia credincioșilor și se puteau împărtăși cu Trupul și Sângele Domnului.
„Postim pe 5 ianuarie pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfințită – Agheasma Mare și pentru a ne pregăti duhovnicește pentru sărbătoarea Botezului Domnului nostru Iisus Hristos.”
Ajunul Bobotezei este inclus în categoria posturilor de o singură zi din calendarul religios, alături de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, comemorată la 29 august, și Înălțarea Sfintei Cruci, prăznuită pe 14 septembrie.
În zilele de 5 și 6 ianuarie, ritul religios include Sfințirea cea Mare a apei, slujbă în urma căreia se obține Agheasma Mare. De cele mai multe ori, evenimentul are loc în exteriorul lăcașului de cult, simbolizând marea bucurie a Botezului Domnului.
Agheasma Mare se consumă exclusiv pe nemâncate, în perioada cuprinsă între 6 și 14 ianuarie. În situații deosebite, precum perioadele de boală sau încercările grele ale vieții, apa sfințită poate fi luată și în restul anului, însă doar cu permisiunea și binecuvântarea preotului duhovnic.
Programul liturgic din această zi cuprinde Ceasurile împărătești și Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, urmate de Sfințirea cea Mare a apei. Totodată, preotul vizitează casele enoriașilor pentru a sfinți gospodăriile prin stropirea cu Agheasmă Mare, un gest considerat o binecuvântare pentru familie, locuință și animale.
Pe lângă semnificația religioasă, Ajunul Bobotezei este înconjurat de numeroase tradiții populare legate de bunul mers al vieții și găsirea perechii. Se crede că această noapte are puteri speciale, în care visele pot oferi indicii despre viitor.
O datină foarte cunoscută spune că fetele nemăritate care reușesc să ia o rămurică de busuioc din mănunchiul folosit de preot și o pun sub pernă își vor visa ursitul în noaptea de Ajun. O altă tradiție veche presupune așezarea busuiocului sub streașina casei; dacă a doua zi acesta este acoperit de chiciură, se spune că tânăra se va căsători cu un bărbat înstărit.
Lumea satului urmărește și semnele oferite de natură pentru a prevedea belșugul anului agricol. Dacă în dimineața de Ajun pomii sunt încărcați de promoroacă, se anunță un an roditor. De asemenea, starea vremii din această zi este utilizată pentru a anticipa cum va fi producția de peste an.
În gospodării se pregătește o masă specială, asemănătoare celei de Crăciun, dar de care nimeni nu se atinge până când nu sosește preotul cu „Iordanul”. După sfințire, o parte din mâncare este oferită animalelor din curte pentru a fi protejate de boli și pentru a asigura prosperitatea casei.
