Salariile au CRESCUT pe hârtie însă puterea reală de cumpărare a scăzut la…

Deși cifrele oficiale indică o creștere a veniturilor, puterea de cumpărare a românilor a înregistrat o scădere față de anul precedent. Potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), deși salariile au crescut pe hârtie, realitatea economică arată că cetățenii își permit mai puține bunuri și servicii din cauza inflației.

În luna februarie 2026, câștigul salarial mediu brut a atins valoarea de 9.272 de lei, marcând o creștere de 52 de lei față de luna anterioară. În ceea ce privește salariul mediu net, acesta s-a situat la 5.557 de lei, fiind cu 39 de lei mai mare decât în ianuarie. Această evoluție modestă, de sub 1%, este pusă de specialiști pe seama acordării unor prime și bonusuri ocazionale.

Analiza comparativă cu luna februarie a anului 2025 evidențiază o creștere de 3,8% a salariului mediu net. Cu toate acestea, indicele câștigului salarial real a scăzut la 95%, ceea ce confirmă faptul că scumpirile au devansat majorările salariale, reducând capacitatea de cumpărare a populației.

Discrepanțe majore între sectoarele economice

Piața muncii din România rămâne marcată de diferențe salariale semnificative între diversele ramuri de activitate. Cele mai mari venituri nete au fost raportate în sectorul serviciilor în tehnologia informației, unde angajații din activități de servicii informatice au obținut, în medie, 12.952 de lei. Pe locul secund se află industria fabricării produselor din tutun, cu o medie de 11.920 de lei net.

La cealaltă extremă se află domeniile cu cele mai mici remunerații, unde veniturile sunt de câteva ori mai mici decât în IT:

• Pescuit și acvacultură: 2.884 de lei net;
• Alte activități de servicii: 2.887 de lei net.

Impactul bonusurilor și evoluțiile pe industrii

Creșterile salariale din februarie au fost influențate în mare măsură de factori sezonieri și plăți excepționale. Conform datelor INS, majorările au fost generate de acordarea primelor anuale sau trimestriale, a celui de-al 13-lea salariu, precum și de distribuirea unor cote din profitul net sau a beneficiilor în natură.

Cele mai importante salturi salariale au fost observate în următoarele sectoare:

• Fabricarea produselor din tutun: o creștere de aproximativ 25%;
• Asigurări, reasigurări și fonduri de pensii: peste 23%;
• Activități de servicii financiare, consultanță în management și fabricarea autovehiculelor: creșteri cuprinse între 7% și 13%.

În opoziție, scăderi ale veniturilor au fost raportate în extracția minereurilor metalifere, activități de jocuri de noroc și pariuri, precum și în producția și furnizarea de energie electrică și termică. Diminuări mai ușoare au fost înregistrate și în transporturi aeriene, tranzacții imobiliare, hoteluri și restaurante sau pescuit.

Situația în sectorul bugetar

În zona publică, fluctuațiile au fost mai reduse și fără schimbări majore de dinamică. Salariile din învățământ au crescut ușor, cu 0,5%, în timp ce în administrația publică avansul a fost de doar 0,2%. Totuși, în sectorul de sănătate și asistență socială s-a consemnat o scădere de 1,8% a câștigului salarial mediu net.

Deși statisticile oficiale prezintă o creștere nominală a veniturilor, inflația continuă să afecteze bugetele familiilor. Evoluția câștigului salarial real arată că majorările sunt absorbite de creșterea prețurilor, lăsându-le românilor o putere de cumpărare mai mică la raft, în ciuda sumelor mai mari care apar pe fluturașii de salariu.