Secretul de sub pernă de Bobotează! Ce pui acolo ca să-ți vezi ursitul și ce e interzis să faci pe 6 ianuarie
Sărbătoarea Botezului Domnului, cunoscută în popor sub numele de Bobotează, este celebrată în fiecare an pe 6 ianuarie, fiind urmată pe 7 ianuarie de praznicul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul. Cele două evenimente religioase simbolizează încheierea ciclului sărbătorilor de iarnă dedicate Nașterii lui Iisus Hristos și reprezintă momente de o importanță majoră atât pentru credincioșii ortodocși, cât și pentru cei catolici, conform informațiilor publicate de psnews.ro.
Tradițiile românești de Bobotează îmbină rânduielile bisericești cu datini vechi. Unul dintre cele mai spectaculoase momente este sfințirea apelor, când preoții aruncă o cruce în apele reci ale râurilor sau lacurilor. Bărbații curajoși se întrec înot pentru a recupera simbolul religios, existând credința că cel care ajunge primul la mal va fi binecuvântat și va avea parte de noroc pe tot parcursul anului. În vremurile de demult, învingătorul primea recompense de la domnitor și se bucura de o recunoaștere deosebită în cadrul comunității.
În Ajunul Bobotezei, gospodarii pregătesc o masă specială, similară cu cea dinaintea Crăciunului, așezând sub față de masă fire de fân. Meniul cuprinde 12 preparate de post, printre care se numără coliva, sarmalele cu crupe, borșul de pește și plăcintele. Tradiția cere ca nimeni să nu guste din bucate înainte ca preotul să vină cu „Iordanul” sau „Chiralesa” (termen din limba greacă ce se traduce prin „Doamne, miluiește!”) pentru a sfinți masa.
Superstițiile ocupă și ele un loc central în această perioadă. Se spune că fetele nemăritate își pot afla ursitul dacă pun sub pernă un fir de busuioc sfințit, legat cu ață roșie. De asemenea, se crede că tinerele care alunecă și cad pe gheață în ziua de Bobotează se vor căsători cu siguranță în anul respectiv. O altă credință populară menționează că, la miezul nopții, animalele capătă grai omenesc și își dezvăluie tainele.
O datină aparte, întâlnită cu precădere în regiunile nordice ale țării, este „Iordănitul femeilor”. Acest ritual de purificare presupunea ca femeile să se adune pentru a petrece, iar ulterior să ridice pe sus bărbații întâlniți pe drum sau să îi amenințe cu aruncarea în apă. Totodată, tinerele soții erau stropite cu apă pentru a fi primite oficial în rândul femeilor măritate.
Referitor la semnele vremii, se consideră că pomii încărcați cu promoroacă în ajun anunță o recoltă bogată. În ziua de 6 ianuarie există însă și interdicții stricte: nu se spală rufe, nu se împrumută obiecte din casă și trebuie evitate orice fel de conflicte sau certuri.
Pe 7 ianuarie, ritul continuă cu „Udatul Ionilor”, obicei practicat intens în Bucovina și Transilvania. Persoanele care poartă numele Sfântului Ioan sunt celebrate prin sate și stropite cu apă în cadrul unui proces simbolic de curățare. În vestul Europei, catolicii sărbătoresc Epifania, retrăind momentul în care cei trei magi de la Răsărit i-au adus pruncului Iisus aur, smirnă și tămâie.
În țări precum Franța, Belgia sau Olanda, tradiția de Epifanie include prepararea unei „galette des rois”. În acest desert se ascunde o figurină, iar cel care o descoperă în felia sa este numit „regele zilei”. Obiceiuri similare se regăsesc și în Spania sau Italia, unde copiii primesc daruri și participă la petreceri stradale organizate în cinstea Regilor Magi.
