Semnul banal de pe față care anunță un accident vascular! Nu-l ignora, îți poate salva viața în câteva minute
Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă a doua cauză principală de dizabilitate la nivel global, afectând anual aproximativ 15 milioane de persoane. Conform statisticilor internaționale, o treime dintre acești pacienți își pierd viața, în timp ce un alt procent egal rămâne cu sechele permanente. Deși în statele industrializate incidența este în scădere, fenomenul ia amploare în țările în curs de dezvoltare. Specialiștii estimează că, în următoarele două decenii, mortalitatea cauzată de AVC se va tripla în regiuni precum America Latină, Orientul Mijlociu și Africa sub-sahariană.
Afecțiunea se produce atunci când alimentarea cu sânge a creierului este blocată, provocând moartea rapidă a celulelor cerebrale din cauza lipsei de oxigen. În acest context, pacienții pot pierde definitiv amintiri sau abilități coordonate de zonele afectate ale creierului. Există două categorii principale de AVC: cel ischemic, cel mai frecvent, declanșat de un cheag de sânge, și cel hemoragic, declanșat de ruperea unui vas de sânge sau a unui anevrism care pune presiune asupra țesutului cerebral.
Hemoragia intracerebrală direcționează sângele direct în țesut, în timp ce hemoragia subarahnoidă apare în spațiul dintre creier și țesuturile adiacente, adesea din cauza anevrismelor sau a loviturilor la cap. În unele situații, malformațiile genetice ale arterelor și venelor pot fi cauza, însă acestea pot fi tratate preventiv dacă sunt diagnosticate la timp. De asemenea, medicina recunoaște atacul ischemic tranzitor, cunoscut ca „mini-AVC”, care, deși nu lasă daune permanente, reprezintă un avertisment critic pentru un episod major viitor.
Riscul de a suferi un accident vascular cerebral este influențat de numeroși factori, precum hipertensiunea, fumatul, diabetul, obezitatea și stilul de viață sedentar. Consumul de alcool, stresul, dieta precară și utilizarea pe termen lung a unor medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, ca ibuprofenul sau naproxenul, contribuie de asemenea la vulnerabilitatea organismului. Deși boala poate afecta persoanele la orice vârstă, incidența crește după 60 de ani, iar bărbații sunt mai expuși riscului sub această vârstă, deși rata mortalității este mai mare în rândul femeilor.
Identificarea rapidă a simptomelor este vitală pentru prevenirea invalidității. Printre cele 12 semne principale se numără durerea bruscă pe o parte a feței sau a corpului, vederea neclară sau dublă și dificultățile de respirație sau deglutiție. „Încercați să vă ridicați brațele peste cap în același timp. Dacă un braț începe să cadă, este posibil să aveți un accident vascular cerebral. În mod similar, o parte a gurii poate cădea când încerci să zâmbești”, avertizează Clinica Mayo. Confuzia mentală bruscă, vertijul intens și tremuratul necontrolat al mâinilor sunt alte indicii care nu trebuie ignorate.
Conform datelor centralizate de Andrei Laslău, femeile pot prezenta simptome atipice precum halucinațiile, greața, convulsiile sau sughițul. De asemenea, pierderea echilibrului, dificultățile de deplasare sau amorțeala bruscă a membrelor („ace și ace”) semnalizează o urgență medicală. În cazul vertijului, acesta este descris ca o senzație falsă de rotație a mediului înconjurător.
Specialiștii subliniază că până la 80% din cazurile de AVC pot fi evitate prin modificarea stilului de viață. Recomandările includ menținerea tensiunii sub 120/80, controlul greutății (IMC sub 25), stoparea fumatului și cel puțin 150 de minute de exercițiu fizic săptămânal. Persoanele cu diabet trebuie să monitorizeze riguros nivelul glicemiei, riscul lor fiind semnificativ mai ridicat.
Protocolul F.A.S.T. (Face – Față, Arms – Brațe, Speech – Vorbire, Time – Timp) rămâne instrumentul esențial pentru publicul larg. Dacă o persoană nu poate zâmbi simetric, nu poate menține brațele ridicate sau nu poate repeta corect o frază simplă, trebuie apelate imediat serviciile de urgență. Administrarea tratamentului în primele trei ore crește cu 30% șansele unei recuperări fără vătămări majore. „Recuperarea dramatică de la un accident vascular cerebral este posibilă. Deoarece accidentele vasculare cerebrale nu afectează de obicei capacitatea lingvistică, pacientul este capabil să participe mai mult la terapia de reabilitare. Cele mai multe deficite sunt legate de functiile motorii, nu cognitive”, notează Asociația Americană de Stroke, preluată de sursa dailyhealthpost.com.
