Următoarele MAJORĂRI de pensii sunt în pericol după ce statul a cheltuit deja…
Sustenabilitatea creșterilor de pensii programate pentru anii viitori este pusă sub semnul întrebării din cauza expansiunii rapide a cheltuielilor bugetare. Datele oficiale furnizate de Casa Națională de Pensii și prezentate de Gândul indică faptul că efortul financiar al statului pentru plata acestor drepturi a crescut cu aproximativ 9 miliarde de euro într-un interval de doar doi ani.
Anul 2024 a reprezentat un punct de cotitură, fiind marcate majorări record. Procesul a început cu indexarea de 13% aplicată la data de 1 ianuarie și a continuat cu marea recalculare de la 1 septembrie, care a adus un plus mediu de aproximativ 500 de lei pentru fiecare beneficiar.
Conform informațiilor transmise de Casa de Pensii către Newsweek România, cheltuielile totale înregistrate în anul 2023 au fost de 110.772.552.143 lei. Ulterior, în 2024, pe fondul noilor măsuri legislative, suma necesară a urcat la 135.423.130.657 lei, ceea ce reflectă o creștere de 14,7 miliarde de lei raportată la anul precedent.
Presiunea financiară s-a accentuat în cursul anului 2025, perioadă în care pensiile recalculate au fost achitate integral pe parcursul celor 12 luni. Astfel, factura totală a statului cu pensiile a ajuns la 154.062.194.709 lei, marcând un avans de aproape 19 miliarde de lei față de exercițiul financiar din 2024. Această evoluție a veniturilor pensionarilor este analizată și de Libertatea, care subliniază dificultatea acoperirii acestor sume.
Din cauză că încasările curente la buget nu au fost suficiente pentru a susține aceste majorări, autoritățile au fost obligate să apeleze la împrumuturi pentru a asigura plata la timp a pensiilor.
Un document oficial de la Ministerul Finanțelor arată că dinamica cheltuielilor de asistență socială a fost condiționată în special de recalcularea pensiilor implementată la 1 septembrie 2024, în conformitate cu Legea nr. 360/2023. Totodată, bugetul a fost solicitat și de alte plăți importante: 2,92 miliarde de lei pentru subvenționarea facturilor la energie și gaze, respectiv 6,4 miliarde de lei pentru indemnizațiile de concediu medical, acestea din urmă înregistrând un salt de 60% comparativ cu anul anterior.
