Veste proastă pentru toți creștinii! Ce se întâmplă cu Paștele în 2026 și când pică, de fapt, marea sărbătoare
Credincioșii ortodocși și cei catolici vor celebra Învierea Domnului la date diferite în anul 2026, după ce în 2025 cele două mari confesiuni vor marca sărbătoarea simultan. Conform datelor transmise de RomaniaFM, decalajul va fi de o săptămână.
Pentru comunitatea catolică, calendarul anului 2026 plasează Floriile pe 29 martie, urmând ca Paștele să fie sărbătorit pe data de 5 aprilie. În schimb, credincioșii ortodocși vor prăznui Învierea o săptămână mai târziu, pe 12 aprilie 2026.
Diferența dintre cele două date are o explicație tehnică legată de calendarele utilizate. Deși ambele biserici respectă regula stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea din anul 325 — conform căreia Paștele se celebrează în duminica imediat următoare primei Luni pline de după echinocțiul de primăvară — rezultatele diferă. În 2026, echinocțiul este pe 21 martie, iar Luna plină apare pe 1 aprilie.
Discrepanța este cauzată de folosirea a două sisteme diferite de măsurare a timpului: calendarul gregorian, adoptat de biserica catolică, și cel iulian, menținut de biserica ortodoxă, după cum precizează Unica.ro.
Perspectiva unei sărbători comune este încă îndepărtată. După coincidența de anul viitor, creștinii vor mai celebra Paștele împreună abia pe 16 aprilie 2028. În intervalul rămas, de exemplu în 2027, distanța va fi și mai pronunțată: catolicii vor avea Paștele pe 28 martie, iar ortodocșii pe 2 mai.
Pe lângă calendar, există diferențe notabile și în privința Postului Mare. La catolici, acesta începe în „Miercurea Cenușii” și are reguli mai flexibile decât în tradiția ortodoxă. Credincioșii între 21 și 60 de ani au permisiunea de a consuma ouă, lactate și pește, singura restricție majoră fiind aplicată produselor din carne.
Tradițiile care însoțesc această sărbătoare sunt extrem de variate la nivel european. Dacă în Austria sau Germania copiii participă la vânătoarea de ouă, în Italia masa festivă include obligatoriu „Colomba”, un produs de patiserie tradițional. În spațiul cultural românesc, în regiunea Transilvaniei, se menține „stropitul”, un obicei întâlnit și în Polonia sau Ungaria, prin care femeile sunt udate cu parfum în a doua zi de Paște pentru a avea parte de un an norocos.
