Vortexul polar s-a rupt! Fenomenul care lovește România după 15 ianuarie: Adio, căldură! Vine urgia albă peste noi
Specialiștii meteorologi avertizează că vortexul polar va trece printr-o nouă etapă de instabilitate accentuată în ianuarie 2026. Fenomenul este alimentat de un nou proces de încălzire stratosferică, conform analizelor publicate de platforma Severe Weather și detaliate de România TV.
În mod obișnuit, acest vortex funcționează ca o barieră de vânturi intense care blochează aerul înghețat în zona regiunii Arctice. Totuși, modelele actuale indică faptul că această circulație, deși inițial dă semne de consolidare, va suferi perturbări majore la mijlocul lunii. Această destabilizare fragilizează structura vortexului, permițând maselor de aer arctic să coboare spre latitudinile sudice, afectând inclusiv continentul european.
Factorul determinant în această transformare este încălzirea din stratosferă. Pentru luna ianuarie, se estimează o creștere considerabilă a presiunii și temperaturii la înălțimi cuprinse între 20 și 30 de kilometri. În regiunea polară, temperaturile pot urca cu 20 până la 30 de grade peste mediile obișnuite, exercitând o presiune semnificativă asupra stabilității vortexului.
Deși acest fenomen nu este catalogat drept o încălzire stratosferică majoră, intensitatea sa este suficientă pentru a diminua viteza vânturilor și pentru a deforma vortexul. Rezultatul constă în apariția unor „brațe” de aer rece care se pot extinde spre Europa și America de Nord, ducând la schimbări drastice ale regimului meteorologic la nivelul întregului continent.
Impactul acestor modificări stratosferice nu este resimțit instantaneu la nivelul solului. Procesul începe în straturile superioare ale atmosferei și coboară treptat către troposferă, o tranziție care durează de regulă între una și două săptămâni. Datele meteorologice curente sugerează că această propagare este deja în derulare, iar efectele slăbirii vortexului polar se vor manifesta în atmosfera joasă în a doua parte a lunii ianuarie.
Pentru Europa, această evoluție marchează o trecere de la un debut de an cu temperaturi fluctuante către o perioadă marcată de un frig pătrunzător. Dacă la începutul lui ianuarie influențele din Oceanul Atlantic pot menține valori termice mai ridicate în regiunile vestice și sudice, după data de 15 ianuarie, slăbirea vortexului polar va facilita o circulație dominată de mase de aer dinspre nord și nord-vest.
În ceea ce privește România, poziția sa geografică favorizează resimțirea directă a acestor schimbări atmosferice. Odată ce masele de aer arctic pătrund în zona de sud-est a Europei, probabilitatea unor răciri severe crește considerabil dup mijlocul lunii ianuarie.
Temperaturile ar putea rămâne sub mediile obișnuite pentru intervale îndelungate, generând episoade de ger, în special în regiunile estice și nordice ale țării. Totodată, în contextul unor sisteme de presiune scăzută din bazinul mediteraneean sau din zona Mării Negre, aerul rece poate favoriza și apariția unor ninsori persistente.
