Vortexul polar se rupe! Iarnă de viscol sau Crăciun cald în România? Expertul spune totul!
Schimbările bruște de temperatură din noiembrie, cu primele ninsori în orașe, au relansat dezbateri despre vortexul polar. Experții subliniază că severitatea iernii este legată de stabilitatea acestui fenomen atmosferic, conform Ziarului Obiectiv și informațiilor de pe Gândul.ro.
Meteorologii prevăd o posibilă slăbire a vortexului polar în săptămânile viitoare. Aceasta ar permite masele de aer rece să ajungă în zonele de latitudini medii. Situația a generat speculații despre viscole intense și ninsori abundente în România, chiar în preajma sărbătorilor de iarnă.
Profesorul universitar Lucian Sfîcă, de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a oferit clarificări la Antena 3. El a precizat că vortexul polar reprezintă o stare permanentă a atmosferei polare, care influențează sezonul rece anual.
“Un fenomen are o apariție punctuală, atât temporal, cât și spațial. Vortexul polar este o stare în care se găsește atmosfera în regiunea polară ce constă într-o anumită distribuție a presiunii atmosferice, mai ales în păturile înalte ale troposferei. El în mod curent este controlat de momentele din an.
În timpul iernii, aerul rece din zona polară se extinde mai mult către altitudini temperate.
Este normal să se întâmple asta, nopțile polare sunt lungi și determină perioade de răcire intensă, iar în timpul verii se retrage foarte mult în jurul polului și nu mai este foarte coerent spațial, poate să fie rupt, spart în diverse sectoare, pentru că se încălzește la nivelul întregii emisfere.
Atunci când vortexul polar al emisferei nordice se restrânge către poli vara, se extinde vortexul polar al emisferei sudice, pentru că acolo este iarnă. Lucrul ăsta merge într-un dans perpetuu, de-a lungul anilor”, a explicat profesorul universitar.
Vortexul polar compact în jurul Polului Nord produce de obicei ierni mai blânde în regiunile temperate. Când este slăbit sau fragmentat, aerul rece poate migra spre sud, favorizând episoade meteorologice extreme.
Prognozele pe perioade lungi rămân însă incerte. Variabilitatea vortexului împiedică anticipări precise privind zonele afectate de aerul polar.
„În momentul în care, din condiții de circulație atmosferică ajunge să nu mai fie atât de izolat la poli și să coboare spre latitudini temperate se face mai frig în zona temperată, iar aerul cald poate să își găsească dinspre Tropice loc chiar către zona polară. Asta este o variabilitate în care vortexul polar se poate afla într-o iarnă sau alta, care totuși nu poate să fie prezisă cu o perioadă foarte mare de timp înainte. Nu vom avea o predicție foarte clară a acestei stări a atmosferei terestre la latitudini polare, încât toată discuția care se face acum este în bună măsură speculativă. Nu putem avea un grad foarte mare de precizie a evoluției acestui vortex, astfel încât să știm dacă el va fi mai limitat la zona polară sau dacă se va extinde către latitudini mici și va fi mai puțin organizat, adică mai puțin omogen la latitudini mari”, a precizat Lucian Sfîcă.
O slăbire a vortexului nu asigură neapărat o iarnă severă în România. Aerul rece ar putea devia spre America de Nord sau Siberia, permițând un climat mai cald în Europa.
“Noi putem să fim fie în zona extrem de rece, fie în zona extrem de caldă. Din punct de vedere meteorologic ca prognoză, discuția este supraevaluată. Noi nu știm nici faza exactă în care va fi vortexul și nu știm nici dacă, în condițiile în care el va dezorganizat, aerul rece care se poate deplasa spre latitudini sudice va ajunge la noi. Că asta se poate întâmpla este o chestiune de probabilitate dar discuția despre ceva garanții care ne pot fi oferite despre cum va fi iarna plecând de la vortexul polar au o doză speculativă.
Discuția despre spargere vizează niște semnale că el va fi mai puțin organizat în această iarnă, dar acea dezorganizare poate să ducă la un caracter selectiv al zonelor în care va fi foarte rece. Se poate întâmpla să fie în Europa? Există o șansă, dar nu poți să prognozezi foarte clar unde va aunge aerul rece și cum va impacta fiecare zonă a latitudinilor temperate”.
“Ruperea vortexului polar poate să apară sistematic o dată la câțiva ani și să aducă episoadele cele mai complicate de iarnă pe care am putea să ni le amintim în momentul de față, însă e prematur să oferim garanția unei ierni grele la noi pentru că se rupe vortexul polar. Au fost ani în care pe seama acestei ruperi a vortexului polar am avut chiar temperaturi foarte ridicate, pentru că nu am fost în zona aceea în care aerul rece să ajungă”.
În contextul schimbărilor climatice, iernile din România s-au schimbat în ultimii ani, cu ninsori târzii și temperaturi ridicate de sărbători. Climatologul subliniază totuși că încălzirea globală nu exclude episoade scurte de frig intens.
“Orizontul de așteptare în condițiile climatice actuale este mai degrabă că temperaturile vor fi mai mari decât mediile multianuale, adică vom avea o iarnă posibil mai caldă, dar ceea ce putem să reținem este că în condiții de schimbare climatică, cu sau fără vortex polar putem să avem inclusiv în iernile viitorului dominate de această schimbare climatică episoade de frig accentuat de câteva zile sau săptămâni ca altădată, iarnă în adevăratul sens al cuvântului. Nu ne putem culca pe o ureche că e schimbare climatică și iată că asta ne salvează de iernile grele. Dacă nu ar fi vorba de rupere acestui vortex polar nu înseamnă că nu putem avea alte condiții care să aducă aerul polar la noi. Deci de iarnă nu scăpăm nici în schimbare climatică, chiar dacă ea nu va fi atât de persistentă”, a conchis profesorul universitar.
