CNN. Următoarea variantă periculoasă de coronavirus a apărut deja, dar nu am identificat-o încă

04 Feb 2021 | scris de Ioana Tomozei

La Institutul Sanger din Marea Britanie, în apropiede de barul din Cambridge în care Francis Crick a intrat în 1953 pentru a anunța că ”a găsit secretul vieții” - structura ADN, oamenii de știință încearcă să identifice mutații periculoase în condul genetic al coronavirusului în cadrul proiectului ”Heron”, relatează CNN.

CNN. Următoarea variantă periculoasă de coronavirus a apărut deja, dar nu am identificat-o încă

La Sanger are loc ceea ce s-ar putea numi un proces de secvențiere genetică desfășurat la nivel industrial.

În fiecare zi, la Institutul Sanger vin camionete care transportă lăzi pline cu probe de virus din toată Marea Britanie, care sunt depozitate într-un congelator de dimensiuni industriale, amplasat în parcare.

Probele - atât cele pozitive, cât și cele negative - se află în soluția în care au fost depuse după testare. 

În interiorul laboratorului, un robot este programat să ia doar probele pozitive și să le transfere pe o tavă separată.

Într-un alt laborator, sunt adăugate substanțe chimice, apoi iar apoi probele sunt presate între două plăci de sticlă. Una dintre plăci este apoi introdusă într-unul dintre secvențiatoarele-gigant, care arată ca o fotocopiator de înaltă tehnologie.

Aproximativ 10.000 de eșantioane sunt secvențiate în fiecare săptămână numai în acest laborator - un sfert din numărul total de secvențieri genetice ale coronavirusului la nivel global.

”Căutăm  să identificăm acele mutații care fac virusul fie mai contagios, fie să provoace boli mai severe și, în special acum că vaccinurile încep să fie lansate la nivel global, căutăm potențiale mutații care ar putea afecta capacitatea vaccinurilor de a proteja oamenii”, declară Ewan Harrison, un microbiolog care ajută la coordonarea rețelei care lucrează la secvențierea coronavirusului în Marea Britanie.

Harrison spune că, dacă secvențiezi un număr suficient de eșantioane, se poate urmări modul în care s-a deplasat virusul prin comunitate și unde au existat focare - inclusiv evenimente de supercontagiere.

În urmă, cu două luni cercetările de la Snger au ajutat la identificarea și urmărirea răspândirii variantei care a devenit acum dominantă în Marea Britanie. Ea a fost observată pentru prima dată în Kent, o zonă rurală în care trăiesc și unele dintre cele mai defavorizate comunități din sud-estul Angliei.

”Nu toți oamenii din Kent dădeau petreceri și nu mergeau toți la același supermarket”, a declarat pentru CNN purtătorul de cuvânt al Public Health England, Ruairidh Villar.

Totuși, numărul zilnic de cazuri continua să crească în zonă, chiar dacă era în scădere în majoritatea celorlalte părți ale Regatului Unit, aflat în carantină națională.

Vinovatul pentru această stare a fost găsit în baza de date genomică din Marea Britanie, care la acea vreme acoperea aproximativ unul din 10 teste pozitive de COVID-19 din țară.

Tulpina nouă a virusului, numită B.1.1.7, circula în Kent cel puțin din septembrie 2020. Se răspândește cu 30-70% mai ușor decât virusul inițial, potrivit consilierului științific șef britanic Patrick Vallance.

Profesorul Ravi Gupta de la Cambridge a construit ”arborele genealogic” al acestei tulpine și a constatat că pentru a ajunge la tulpina din Kent  virusul a suferit 23 de mutații de la varianta inițială.

Ce este surprinzăor este faptul că are puține ”rude apropiate”.

”Am găsit foarte puține - practic nicio secvență care să fie extrem de legată de varianta B.1.1.7. Cu alte cuvinte, a venit din nicăieri”, a spus Gupta.

Este puțin probabil ca oamenii de știință să găsească vreodată ”pacientul zero” al noii variante, dar au o teorie.

Anul trecut, Gupta studia un pacient COVID cu un sistem imunitar compromis, care a rămas pozitiv mai mult de trei luni.

În interiorul unui corp care nu se putea lupta, virusul a avut timp să modifice mult mai repede decât dacă ar fi fost transmis de la persoană la persoană.

Gupta a comparat virusul cu care era infectat pacientul, care a murit în cele din urmă, cu baza de date de secvențiere și a constatat că deja circula un virus care împărtășea o mutație cheie cu pacientul său: B.1.1.7.

Pacientul nu avea B.1.1.7, dar volumul mutațiilor din corpul său a arătat că este ”foarte, foarte probabil” că, dacă, a existat un ”pacient zero” penru B.1.1.7, a fost o persoană cu sistemul imunitar compromis .

Vaccinurile aflate în prezent pe piață sunt eficiente împotriva variantei din Marea Britanie. Dar coronavirusul suferă noi și noi mutații, ceea ce îi îngrijorează pe oamenii de știință.

Chiar în această săptămână, Public Health England a anunțat că un mic eșantion de cazuri B.1.1.7 din Marea Britanie conține o nouă mutație prezentă și în varianta sud-africană. Cercetările preliminare de laborator sugerează că așa-numita ”mutație de evadare” poate ajuta virusul să se sustragă anticorpilor produși de vaccinuri.

Gupta consideră că îngrijorarea cu privire la aceste variante este justificată. ”Aceste virusuri sunt deja pe cale să devină mai rezistente la sistemul imunitar și la vaccinuri”, a spus el.

”Vorbim despre varianta britanică și varianta sud-africană și varianta braziliană - dar ironia este că este vorba doar de țările care au capacitate avansată de secvențiere. Variantele ar fi putut apărea în altă parte, dar pur și simplu nu am fi știut. Și pot exista și alte asemenea mutații”, a spus Ruairidh Villar.

Gupta și Harrison cred că este probabil că există deja variante periculoase ale virusului care se răspândesc în țări în care oamenii de știință nu pot detecta noi variante pe măsură ce acestea apar.

”Acești indivizi imunocompromiși sunt răspândiți în întreaga lume. Deci, este foarte probabil să existe variante nedetectate acolo”, a spus Gupta.


CLICK - Follow us on Google News