Cum devine organismul o fabrică de proteine, cu noua tehnologie a vaccinului anti-COVID dezvoltat de Pfizer-BioNTech

10 Noi 2020 | scris de Monica Pavelescu

Grupul american Pfizer a anunţat, ieri, că noua tehnologie pe care a dezvoltat vaccinul împotriva noului coronavirus are drept rezultat o eficienţă de peste 90% a acestuia.

Cum devine organismul o fabrică de proteine, cu noua tehnologie a vaccinului anti-COVID dezvoltat de Pfizer-BioNTech

Noua tehnologie se numeşte mARN (”m de la messenger” - N.R.) și, până în acest moment, nu a fost încă utilizată pe oameni, relatează AFP.

Tehnologia constă în injectarea în organismul pacienţilor a unor fragmente minuscule de instrucţiuni genetice (mARN), o moleculă ce comunică cu corpul uman, informându-l despre ceea ce trebuie să sintetizeze pentru a se apăra.

Fiecare celulă devine o mică uzină ce produce proteine, conform instrucţiunilor genetice din nucleul său.

Odată cu pătrunderea mARN-ului în corp, acesta intră în aceste celule şi preia controlul lor, fabricând un antigen specific virusului SARS-CoV-2, mai precis acei ”spini” care se află pe suprafaţa virusului şi cu ajutorul cărora se atașeazp celulelor umane.

Spinul respectiv este apoi detectat de sistemul imunitar, ce va începe să producă anticorpi care, conform cercetătorilor, ar trebui să rămână în organism un timp suficient pentru a păstra active sistemele de protecţie ale acestuia.

”Celulele aflate în locul de injectare vor începe să producă, într-o manieră tranzitorie, una dintre proteinele virusului, în cazul de faţă proteina S, proteina acelui spin” spune Christophe D’Enfert, director al departamentului ştiinţific de la Institutul Pasteur din Paris.

El mai notează că ”ARN-ul, pentru a putea să se integreze în genom, trebuie să fie transcris în sens invers (în ADN) - procedură denumită retrotranscriere -, iar acest lucru nu se realizează în mod spontan în celule”.

”Vaccinurile ARN au particularitatea interesantă de a putea fi produse foarte uşor şi în cantităţi foarte mari”, remarcă avantajul tehnologiei mARN Daniel Floret, vicepreşedinte al Comisiei Tehnice de Vaccinare din cadrul Înaltei Autorităţi pentru Sănătate din Franţa.

Practic, nu mai este nevoie de cultivarea unui agent patogen în laborator, organismul pacientului fiind cel care se va ocupa de acest lucru, acesta fiind principalul motiv pentru rapiditatea cu care se pot dezvolta astfel de vaccinuri.

Proteina coronavirusului care este produsă de celulele controlate de mARN nu va putea să fie apoi produsă la nesfârşit, sinteza ei se va opri, conform lui Bruno Pitard, cercetător la Universitatea din Nantes.

Există şi un element mai puțin pozitiv al acestor tipuri de vaccin - nu pot fi păstrate decât la temperaturi foarte scăzute, cea pentru vaccinul produs de Pfizer fiind de -70 de grade Celsius. Spre comparaţie, vaccinurile cu ADN pot fi păstrate la temperaturi normale.

Dacă vaccinul celor de la Pfizer se dovedeşte a fi un succes, noua tehnologie ar putea fi un punct de plecare pentru crearea unor alte vaccinuri importante. Moderna lucrează de câţiva ani la dezvoltarea unor vaccinuri cu mARN împotriva virusului Zika, a citomegalovirusului, a virusului Epstein-Barr sau împotriva unor tipuri de cancer.


CLICK - Follow us on Google News