Sute de schelete umane au fost descoperite în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial la câteva mii de metri altitudine în Lacul Roopkund, din Munţii Himalaya, pe teritoriul Indiei. Oasele sunt răspândite neuniform și niciunul dintre schelete nu a fost descoperit intact.

Ipotezele despre cui aparțin scheletele și despre modul în care și-au pierdut viața au fost dintre cele mai felurite: erau invadatori japonezi, o armată indiană care se întorcea din război sau un rege și suita lui, răpuşi de o deitate justiţiară.

Roopkund este considerat de arheologi un sit ”problematic”, ”perturbat”: alpiniştii au mişcat şi mutat oasele şi probabil şi artifacte preţioase, iar alunecările de teren au contribuit de asemenea la dispersarea scheletelor. Un arheolog neimplicat în cercetările recente a subliniat că lacul indian nu se găseşte într-un context cultural precum un sit religios sau un câmp de luptă.

Din punct de vedere ştiinţific, avantajul cercetării lacului este dat de mediul îngheţat care a permis conservarea oaselor şi a ADN-ului din ele.

Un nou studiu publicat în Nature Coomunications, realizat de o echipă internaţională de cercetători, care au analizat ADN-ul a 37 de indivizi găsiţi în lac, a confirmat decesul majorităţii lor acum circa 1.000 de ani, dar a scos la iveală şi unele detalii surprinzătoare.

Cercetarea a relevat faptul că moartea celor cărora le aparțin scheletele găsite în lac nu s-a produs în acelaşi timp, iar o mică parte dintre ei și-au pierdut viața mai recent, la începutul secolului al XIX-lea. În plus, analiza genetică a scheletelor a demonstrat că genomul lor este tipic pentru o descendenţa mediteraneană (grecească sau cretană), nu pentru cea sud-asiatică.

David Reich, genetician la Harvard şi unul dintre autorii studiului spune că descoperirile amplifică misterul în legătură cu prezenţa scheletelor acolo, întrucât ”descendenţa identificată de noi la o treime dintre indivizi este una neobişnuită pentru această parte a lumii”.

Alţi experţi nu sunt impresionaţi de descoperire privind descendenţa mediteraneeană a scheletelor găsite în lacul din Himalaya. Kathleen Morrison, antropolog la Universitatea din Pennsylvania, a subliniat că un regat elen a dăinut pe subcontinentul indian timp de 200 de ani începând cu 180 î.C. şi că asta nu e ”nicio mare revelaţie”, iar că datarea cu carbon devine mai puțin sigură cu cât rămăşiţele sunt mai recente.

Totuși, aceste descoperiri ale unei descendenţe neobişnuite ale celor care şi-au găsit moartea în lacul indian nu clarifică adevăratul mister: cum au ajuns sute de rămăşiţe umane într-unl lac izolat din munţii Himalaya.

Un arheolog indian este de părere că totul nu este decât rodul întâmplării și că probabil scheletele provin de la membrii unei caravane, surprinși de vremea rea în apropierea lacului, și că alunecările de teren produse în zonă au condus la rezultatul actual.

Alți antropologi cred însă altceva: că atâtea schelete strânse în acelaşi loc indică un mormânt comun și că localnicii i-au pus împreună acolo.