Patimile actorului Dragoș Pâslaru la Mineriadă: ”Sufletul meu a strigat: «Am murit! În sfârșit, am murit!». Am fost foarte fericit”

Patimile actorului Dragoș Pâslaru la Mineriadă: ”Sufletul meu a strigat: «Am murit! În sfârșit, am murit!». Am fost foarte fericit”

Actorul Dragoș Pâslaru, care ulterior a ales calea Bisericii, devenind părintele Valerian, a fost una dintre victimele Mineriadei din 13 – 15 iunie de la București.

Printre cei care s-au adresat mulțimii din balconul Pieței Universității s-a numărat și tânărul, la acea vreme, actor Dragoș Pâslaru, de la Teatrul Nottara.

Înalt, impetuos și hotărât, Dragoș Pâslaru a avut neșansa să devină o țintă a minerilor care au invadat Bucureștiul în iunie 1990, pentru că a interpretat roul comandantul legionarilor, Horia Sima, într-un film regizat de Constantin Vaeni, ”Drumeț în calea lupilor” (1988).

Jurnaliștii independenți au surprins mai mulți mineri care aveau, în mână sau lipite pe mașinile cu care circulau, fotografia lui Dragoș Pâslaru în rolul lui Horia Sima, așa cum apărea el în filmul lui Vaeni.

Inevitabil, Dragoș Pâslaru a fost recunoscut  pe stradă de mineri și bătut atât de crâncen încât a intrat în comă.

”Nu m-au bătut, m-au torturat! Fusesem în Piața Universității. Acolo mă limpezisem, cunoscusem oameni care erau și sunt stâlpi ai societății!”, povestea într-un interviu Dragoș Pâslaru, devenit părintele Valerian.

”Cu puțin timp înainte, Marian Munteanu mi-a zis că eram urmăriți și condamnați la moarte! Cine putea asta pe atunci?

Au vrut să mă omoare. M-au lovit cu o bâtă cu țepi ascuțiți la cap. Am căzut, dar vedeam de deasupra. Sufletul meu a strigat: «Am murit! În sfârșit, am murit!». Am fost foarte fericit. N-am mai întâlnit starea aia! M-au tot lovit și nu muream…“

A fost momentul care a făcut ca Dragoș Pâslaru să renunțe la perspectivele unei cariere de succes în teatru și film și a ales altă cale: devenit monah la mănăstirea Frăsinei, supranumită Athosul României, după care a fost pustnic mulți ani, la Pătrunsa.

”Eu spun că Dumnezeu a trimis lucrul acela ca să pot plăti o parte din păcatele grele pe care le-aveam, şi atunci mi-a dat o astfel de trăire.

Personal, mie mi-a servit această experienţă extraordinar de mult. De ce? În primul rând, pentru că nu am fugit în fața primejdiei, am stat să o primesc… Doar mi-am înălţat ochii… şi-atunci am văzut crucea de pe bisericuţa ”Sfânta Ana“ de la Colţea. (…) A

fost ceva fără gând, fără cuvânt. Am văzut crucea şi m-am bucurat enorm, atât! Ceea ce s-a declanşat în fiinţa mea … nu poate fi redat în cuvinte“, povestea monahul.

Părintele Valerian Pâslaru ctitorește, de câțiva ani, o mănăstire, la Golești, județul Vâlcea, într-un cătun depopulat.

El spunea, cu ani în urmă, într-un interviu:
”Acum ceva vreme m-am trezit la Frăsinei cu doi procurori. Vroiau să mă facă să intru în proces împotriva lui Iliescu. Eu le-am spus că nu mai am nimic, cu nimeni!”.