În ultimul timp apar tot mai des informații despre tineri, persoane între 20 și 30 de ani, care își pierd viața în urma unor accidente vasculare, fără să fi avut probleme de sănătate diagnosticate anterior.

La nivel mondial, medicii încă încearcă să descifreze mecanismul aflat în spatele acestui sindrom al morții subite.

Un studiu realizat de cercetătorii americani arată că patru din 10 cazuri de moarte subită la adulții tineri sunt legate de miocardita virală – o inflamație a celulelor din miocard, produsă de infecția cu un virus.

Dacă până de curând se credea că inflamația mușchiului inimii este un răspuns la o infecție din organism, ultimele descoperiri indică faptul că virusul însuși ar putea ”sabota” încă de la început, prin prezența sa funcționarea cordului, inițiind aritmii, potențial letale chiar și la cei tineri.

Ipoteza a fost susținută de rezultatele unei cercetări a unei echipe de la Fralin Biomedical Research Institute, de la Virginia Tech College, coordonată de James Smyth, publicat în Circulation Research, care deschide noi perspective pentru tratamentul miocarditei de natură virală

Studiul, realizat pe animale de laborator, arată că este necesar să se depășească răspunsul inflamator excesiv care a fost întotdeauna considerat cauza aritmiilor cardiace.

Virusul infectează inima înainte ca răspunsul imunitar al organismului să provoace inflamația

”Am descoperit o fază acută, în care virusul infectează mai întâi inima și înainte ca răspunsul imunitar al organismului să provoace o inflamație. Astfel, chiar înainte ca țesutul să se inflameze, inima este pregătită pentru aritmie”, explică Smyth.

Dar ce s-ar întâmpla după o infecție virală obișnuită, cum ar fi infecția cu adenovirus? Oamenii de știință au încercat să reproducă ceea ce se întâmplă în inima pacientului în acest caz și au remarcat faptul că, în practică, virusul reușește să ”saboteze” circuitele electrice și de comunicare ale inimii.

Prin urmare, potențiala afectare a transmiterii semnalelor în inimă ar fi deja prezentă încă de la începutul infecției, chiar înainte de a avea loc răspunsul inflamator. Astfel, ar apărea aritmiile, legate de o alterare a activității joncțiunilor dintre celulele cardiace și a ”porților” membranei celulare, care sunt direct legate de acțiunea virusului.

Observația experimentală a cercetătorilor americani deschide calea unor potențiale abordări viitoare care vizează mai întâi să dezvăluie din timp cine va fi mai expus riscului de complicații aritmice grave în cazul miocarditei și apoi să ofere terapii ”personalizate”.

Sfaturile cardiologului

„Miocardita reprezintă o inflamație la nivelul mușchiului inimii. Apare de foarte multe ori în corpul nostru, problema este că doar anumiți virușii specifici, care se cantonează acolo, afectează capacitatea inimii de a funcționa cum trebuie.

De asemenea, este important să avem în vedere că inflamația de obicei se instalează după o în timpul unei boli care afectează sistemul respirator.

Dacă am trecut printr-un episod viral, gripă, dacă începem să avem manifestări de tipul unor dureri de torace, dificultăți de respirație, oboseală, aceste simptome trebuie să ne ridice niște semne de alarmă despre o posibilă suferință a inimii.

Prin simplu fapt că am trecut printr-o pandemie, virușii au devenit mult mai studiați, atât la nivel cardiac, cât și la nivel pulmonar.

Ne dăm seama că toate aceste infecții ajung să ne afecteze și motorul nostru, inima. Se întâmplă la tineri pentru că atunci când avem un sistem tânăr, avem și un sistem imunitar puternic.

Problema este că atunci când sistemul nostru imunitar luptă cu această inflamație, poate să deterioreze celulele mușchiului cardiac și prin această stricăciune scade capacitatea inimii de pompare a sângelui sau poate să destabilizeze ritmul cardiac, care provoacă, din păcate, în cele din urmă, stop cardiac”, a declarat cardiologul Ștefan Busnatu, la Antena 3 CNN.